REZULTATE ETAPA A IV-A – 2021

 

Introducere

În ultimele decenii, îngrijorările privind impactul negativ al activităților agricole asupra mediului, a resurselor naturale şi chiar asupra sănătății oamenilor sunt din ce în ce mai mari şi în acest sens, pe plan mondial, se impune abordarea unor cercetări științifice interdisciplinare care să ducă în final la soluții privind sortimentul, tehnologiile pre și post-recoltă ecologice.

Declararea sectorului pomicol ca sector prioritar pentru agricultura României și introducerea în cadrul PNDR 2014-2020 a unui Subprogram tematic Pomicol, cu finanțări substanțiale dedicate acestui domeniu, necesită soluții inovatoare din partea cercetării pomicole pentru implementare în noile livezi, în scopul creșterii competitivității tehnico-economice în domeniu și reducerii importului de fructe. O parte importantă din beneficiarii proiectelor avizate pentru Submăsura 4.1a Investiții în exploatații pomicole (se estimează realizarea a cca. 20.000 de ha), au solicitat tehnologii ecologice. Astfel, în perioada 2016-2017 din totalul suprafețelor proiectate și avizate de către ICDP Pitești Mărăcineni și rețeaua de stațiuni pomicole peste 40% solicită tehnologii ecologice.

Sistemul de cultură ecologică la speciile pomicole şi de arbuşti fructiferi este la începutul utilizării lui pe plan mondial şi în ţara noastră. În cazul unor specii pomicole, precum mărul, piersicul, caisul şi arbuştii fructiferi, cultura în sistem ecologic, biologic sau organic se aplică pe suprafeţe din ce în ce mai mari în ţările Uniunii Europene, S.U.A. precum şi în alte ţări. În acest context, culturile de sămânţoase, sâmburoase, nucifere şi arbuşti fructiferi, pot să aducă beneficii economice şi sociale importante, mai ales în sistem ecologic, cunoscută fiind cererea din ce în ce mai mare de fructe atât la nivel naţional cât şi pe pieţele internaţionale.

In România, agricultura ecologică cuprindea, la nivelul anului 2019, o suprafață de aproximativ 395.228 ha, respectiv 2,9% din suprafața agricolă. Pomii fructiferi ocupă doar 15.905 ha, adică o pondere de 4,0% din totalul agriculturii ecologice la nivel național (Eurostat, 2021).

Din punct de vedere al speciilor fructifere în sistem ecologic, în România sunt înregistrate 6.353 ha, din care 4.205 ha în sistem ecologic complet și restul în conversie (FIBL, 2018).  În anul 2013, în România erau incluse în sistemul ecologic 1.420 ha de pomi și arbuști fructiferi (Eurostat, 2018).

Iată de ce, obiectivul  general al proiectului este creșterea capacității instituționale de CDI în domeniul pomiculturii ecologice a organizațiilor publice de cercetare membre ale consorțiului.

Creşterea capacităţii productive şi a performanţei economice sunt dependente, în primul rând, de sortimentele de pomi şi arbuşti fructiferi pretabile pentru cultură ecologică, dar și de aplicarea unor tehnologii de nutriție și fitoprotecție cu produse admise în agricultura ecologică, precum și utilizarea unor tehnologii de păstrare a fructelor care să prelungească durata de păstrare și prelucrare a acestora.

Astfel, referitor la sortiment, cerinţele pomicultorilor privind alegerea sortimentului în înființarea de plantații ecologice sunt din ce în ce mai mari și de aceea introducerea soiurilor și portaltoilor românești noi, tolerante la factorii de stres biotic accentuați de schimbările climatice din ultimii ani, poate contribui la relansarea economică a producției pomicole ecologice.

Având în vedere solicitarea de sortimente noi, particularitățile ecologice ale zonelor favorabile de cultură pentru pomi şi arbuşti fructiferi, contextul economic şi social, rezultatele obținute până în prezent în ameliorarea soiurilor şi portaltoilor precum şi potenţialul ridicat al soiurilor şi resurselor genetice autohtone şi străine disponibile, obiectivul general a fost identificarea, evaluarea şi promovarea celor mai bune soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi, cu rezistenţă/toleranţă genetică la boli şi dăunători, pretabile pentru pomicultura ecologică.

În ceea ce privește nutriția plantațiilor, strategiile actuale de gestionare a solului depind, în principal, de îngrășăminte chimice anorganice, care au provocat o amenințare gravă la adresa sănătății umane și a mediului.

Consumatorii şi producătorii de produse organice înţeleg agricultura ecologică ca şi producerea fructelor fără utilizarea de substanţe chimice sintetice. In realitate însă, problema este mult mai complexă decât excluderea utilizării pesticidelor de sinteză şi a altor inputuri chimice, deoarece în agricultura organică  trebuie aplicate o serie de măsuri culturale specifice.

În agricultura ecologică, baza fertilizării o constituie îngrăşămintele organice naturale, cele pregătite după o tehnică specială (composturi biodinamice), bio-îngrășămintele (conțin microorganisme) și îngrăşămintele minerale naturale (făină de fosforite, săruri potasice naturale etc).

Fertilizarea este o verigă tehnologică esenţială în formarea producţiilor de fructe, iar existenţa unei rețete, doze şi momente de aplicare a elementelor fertilizante pentru o anumită cultură și în anumite condiții date, este o necesitate. Agricultura în general și pomicultura în special este o știință a locului, deci elaborarea unei tehnologii de fertilizare valabilă pentru o specie sau chiar pentru un soi anume, într-o zonă pedo-climatică și pentru un nivel al producției de fructe la unitatea de suprafață, este de mare utilitate.

Referitor la fitoprotecția plantațiilor pomicole se poate spune că, în contextul schimbărilor climatice gama de patogeni si dăunători este și ea într-o dinamică continuă (apar noi dăunători), ciclul biologic al acestora suferă modificări, care necesită soluții ecologice de combatere (produse, momente optime, doze, etc). În prezent, când oferta agrochimică a evoluat spectaculos, oferind o multitudine de produse fertilizante, pesticide ecologice, metode biotehnice și biologice, se impune încercarea lor și îmbunătățirea tehnologiilor ecologice de fitoprotecție a plantațiilor și pepinierelor pomicole, cu produse selective pentru entomofauna utilă, nepoluante pentru om și mediul înconjurător.

În domeniul mecanizării, conform Anexei II la Directiva 2009/128/CE, echipamentul de aplicare a pesticidelor trebuie să funcționeze în mod fiabil și să fie folosit în mod corespunzător, în scopul pentru care a fost conceput, pentru a garanta că pesticidele pot fi dozate și distribuite cu exactitate.

În ceea ce privește păstrarea fructelor, tehnologiile postrecoltă au rolul de a prelungi durata de viață a fructelor, în stare proaspătă sau prelucrată, fiind o componentă ce adaugă plusvaloare producției ecologice și totodată diminuează pierderile de producție în perioadele de vârf ale acesteia. La nivel european, Comisia Europeană finanțează prin programul CORE Organic o serie de proiecte ce contribuie la găsirea unor soluții tehnologice, care să asigure calitatea și siguranța alimentară a produselor ecologice pe întregul flux de producție/păstrare/procesare.

 

Obiectivele etapei a IV-a a proiectului complex ECOTEHNOPOM, 2021 sunt:

Proiect component 1:

Validarea rezultatelor prin realizarea de scheme sortimentale pretabile pentru cultura ecologică din România și întocmirea de pliante cu prezentarea sortimentului pretabil și recomandat pentru pomicultura ecologică.

Proiect component 2:

Verificarea repetabilității indicatorilor, parametrilor biometrici şi biologici obţinuţi în al doilea an de experimentare prin includerea secvențelor în ansamblul de componente al tehnologiilor la toate speciile luate in studiu.

Realizarea unui studiu tehnico –economic. Calculare și interpretare indicatori tehnico-economici privind eficiența tehnologiilor ecologice.

Analiza și interpretarea datelor experimentale în vederea elaborării documentațiilor privind tehnologiile ecologice pre-recoltă de înmulțire și exploatare a speciilor pomicole.

Elaborarea ghidului practic – Tehnologii ecologice în pomicultură.

Proiect component 3:

Întocmirea documentației tehnice ale produselor de nutriție și fitoprotecție pentru transfer tehnologic.

Proiect component 4:

Validarea seturilor de indicatori privind calitatea fructelor ecologice păstrate şi prelucrate, în diferite condiţii tehnologice în vederea îmbunătățirii tehnologiei.

 

Rezultate obținute în etapa a IV-a a proiectului complex ECOTEHNOPOM, 2021:

Proiect component 1:

– Raport de experimentare -1;

– Scheme sortimentale ecologice – 29;

– Lucrări ştiinţifice în volume ISI/ BDI – 1;

– Comunicare științifică – 1;

– Pliante sortiment ecologic – 10.

Proiect component 2:

– Raport de experimentare tehnologii ecologice – 1;

– Studiu tehnico-economic – 1;

– Tehnologii ecologice noi sau îmbunătățite de înmulțire și exploatare a speciilor pomicole – 10;

– Tehnologie de aplicare cu precizie și normă variabilă a produselor ecologice în plantațiile pomicole – 1.

– Comunicării științifice – 5;

– Participări la emisiuni TV – 2;

– Diplome obținute la Saloane de Internaționale de Inventică – 2;

– Ghid practic – Tehnologii ecologice în pomicultură.

Proiect component 3:

– Documentație tehnică produs ecologic de protecție fitosanitară în pomicultură – 1.

– Documentație tehnică produs ecologic de nutriție în pomicultură – 1.

– Cereri de brevet de invenție – 2.

Proiect component 4:

– Raport de experimentare: Tehnologii ecologice post –recoltă îmbunătățite/noi – 3;

– Raport de cercetare teste indicatori calitativi – 1;

– Ghid instruire pe hârtie și/sau suport magnetic – 3;

– Instruire potențiali beneficiari -1;

– Postere de prezentare a proiectului – 1;

– Lucrări de popularizare a științei – 1.

 

            Pentru îmbunătățirea competențelor resurselor umane s-au realizat cecuri de tip B: vizite de lucru pentru 2 cercetători experimentați de la ICDP Piteşti Mărăcineni la USAMV București, și stagii de pregătire pentru un tiner cercetător de la SCDP Iași la ICDP Piteşti Mărăcineni.

 

Pentru creşterea vizibilităţii rezultatelor ştiinţifice: s-a organizat 1 workshop, s-a participat la emisiuni TV și s-au publicat sau sunt în curs de publicare articole și lucrări științifice la conferinţe în ţară şi străinătate, precum:

  1. Workshop-ul „Tehnologii ecologice pre și post recoltă în sprijinul fermierului”, organizat de USAMV București în data de 14 mai 2021, unde s-au prezentat 9 comunicări științifice.

– Sortimente pretabile pentru pomicultura ecologică, autori: Butac M., Sturzeanu M., Chivu M., Mareși E., Hera O., Gavăt C., Sîrbu S., Botu M.

– Soluții tehnologice pentru cultura ecologică protejată la unele specii de arbuști fructiferi, autori: Asănică A., Popescu D.;

– Tehnnologii ecologice de nutriție și fitoprotecție aplicate la unele specii de pomi și arbuști fructiferi, autori: Sumedrea M., Chițu E., Butac M., Mazilu I., Achim Gh., Iurea E.;

– Evoluția eficacității unor produse ecologice în controlul afidelor la prun, autori: Moldovan C., Zagrai I., Zagrai L., Maxim A.;

– Tehnologia de monitorizare a microlepidopterelor la soiul de piersic Catherine sel. 1 în sistem ecologic, autor Moale C.;

– Echipament de stropit dotat cu sistem automat de detectare a caracteristicilor culturii țintă, autor Manea D.

­ Eficacitatea biologică a emulsiilor pe bază de uleiuri și extracte vegetale în combaterea rapănului și făinării mărului, autori: Călinescu M., Ducu C., Bubueanu C.

­ Tehnologii de păstrare în atmosferă controlată a fructelor ecologice, autori: Stan A., Frîncu M., Cătuneanu I., Bădulescu L.

– Modele de minimă procesare prin deshidratare aplicabile la fructe obținute din pomicultura ecologică, autori: Vintilă M., Singh M.

 

  1. Articole și lucrări științifice:

– The influences of post-harvest technologies on ‘Centenar’ plums quality, autori: A. Stan, M. Butac, V.A. Ion, I. Bezdadea-Cătuneanu, M. Frîncu, L. Bădulescu, XIII INTERNATIONAL CONTROLLED AND MODIFIED ATMOSPHERE RESEARCH CONFERENCE cu publicare in Acta Hortic. este încă în evaluare (datorită situației actuale conferința a fost mutată în August 15-18, 2021, iar lucrarea a rămas cu statusul „fulltext received” și „Await review”).

– Modified atmosphere influence in organic ‘Tita’ plums quality, autori: Andreea Stan, Mihai Frîncu, Violeta Alexandra Ion, Liliana Bădulescu, “Agriculture for Life, Life for Agriculture” organizată în perioada 03-05.06.2021 la Universitatea de Ştiinţe Agronomice și Medicină Veterinară din Bucureşti, România – acceptată spre publicare.

– Preliminary results concerning organic plums dehydration/ Rezultate preliminare privind deshidratarea prunelor ecologice, autori Toma Mariana, Vintilă M, Popescu Simona, Moise Daniela, Tănase Veronica, Dumitrescu I.L. a fost publicat în volumul Simpozionului internațional “ISB-INMA-TEH 2020 Agricultural and Mechanical Engineering”, pag. 913 – 919. http://isbinmateh.inma.ro/archive.html.

– Monitorizarea parametrilor fiziologici în tehnologiile postrecoltă aplicabile fructelor ecologice, autori: ACS dr. Ioana Cătuneanu, CS III dr. Andreea Stan, Lumea Satului, 27 Mai 2021 (https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/actualitate/7539-monitorizarea-parametrilor-fiziologici-in-tehnologiile-post-recolta-aplicabile-fructelor-ecologice.html).

 

  1. Participare la emisiuni TV:

– Emisiunea Viața satului din data de 9 mai 2021;

– Emisiunea Viața satului din data de 14 mai 2021;

– Emisiunea Viața satului din data de 30 mai 2021.

 

  1. Participarea la Saloane internaționale de inventică: IDEA – Expo Ungaria și Salonul Internațional PROINVENT, ediția XVIII, 18-20 noiembrie 2020, Cluj-Napoca, unde s-au obținut 2 diplome:

– Diploma  și Medalia de aur la  Târgul Internațional de Invenții IDEA-EXPO 2020, Ungaria;

– Diploma de Excelență și Medalia de aur la Salonul Internațional PROINVENT, ediția XVIII, 18-20 noiembrie 2020, Cluj-Napoca

Autori: Manea D., Matache M., Marin E., Gheorghe G.

 

Stadiul de implementare a proiectului este în conformitate cu calendarul activităților prevăzut în Planul de realizare – Anexa II.b la Contractul de finanțare nr 12PCCDI/2018, etapa nr. $ a proiectului realizându-se integral, fără a necesita modificări, atingându-se în totalitate obiectivele propuse.

 

CONCLUZII GENERALE

Obiectivele proiectului complex 12 PCCDI au fost realizate integral în cele 4 etape desfăşurate în perioada 29.03.2018-31.05.2021.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, în calitate de coordonator al proiectului complex ECOTEHNOPOM, alături de cei 9 parteneri ai consorţiului (P1 – SCDP Constanța, P2 – SCDP Iași, P3 – UCV – SCDP Vâlcea, P4 – USAMV București, P5 – INMA București, P6 – SCDP Bistrița, P7 – Universitatea din Pitești, P8 – ICCF București și P9 – HORTING București), și-au adus aportul la realizarea tuturor activităților din planul realizare, îndeplinirea obiectivelor și a indicatorilor de rezultat pe care i-au atins în totalitate (pentru unele etape ale proiectului realizând chiar mai mulți indicatori din planul de realizare). Proiectul s-a finalizat cu elaborarea a 10 pliante cu sortimentul pretabil pentru pomicultura ecologică; elaborarea a 10 tehnologii ecologice noi și/sau îmbunătățite de înmulțire și exploatare a speciilor pomicole; elaborarea unei tehnologii de aplicare cu precizie și normă variabilă a produselor ecologice în plantațiile pomicole; editarea Ghidului practic – Tehnologii ecologice în pomicultură; editarea a 3 ghiduri de păstrare, procesare prin uscare și procesare prin congelare/liofilizare; înregistrarea a 5 soiuri noi (măr, prun, cireș, piersic, nuc); brevetarea a două produse ecologice de nutriție și fitoprotecție; brevetarea unei tehnologii de păstrare în atmosferă controlată și modificată; brevetarea unei tehnologii de deshidratare a fructelor; brevetarea unui sistem automat de detectare a caracteristicilor culturii țintă montat pe echipamentul de stropit al tractorului. Aceste rezultate au fost diseminate prin publicarea de articole de popularizare și lucrări științifice, organizarea de workshop-uri la care au participat și fermieri privați, participarea la târguri, expoziții și la Saloane Internaționale de Inventică.

 

 

 

Date de contact director de proiect:

Dr. ing. Mădălina Butac
e-mail: office@icdp-pitesti.ro, madalinabutac@yahoo.com

Tel: +40-248-278066;
Fax: +40-248-278477